CE este diabetul zaharat (DZ) ?

Diabetul zaharat este o boala metabolică caracterizată prin hiperglicemie cronică (creșterea glicemiei peste valorile normale, ca rezultat al defectelor în secreția și/sau acțiunea insulinei.

CARE sunt valorile normale ale glicemiei ?

-          Valorile normale ale glicemiei sunt între 70 si 109 mg/dl.

-          Intre 110 – 125 mg/dl este hiperglicemie matinală nediabetică. Este ca și cum ne-am afla într-o intersecție și la semafor a aparut culoarea GALBENA, deci ATENTIE!

-          Peste 126 mg/dl. =  probabil diabet zaharat. Pentru confirmarea diabetului se va efectua o a doua masurare. Semaforul are culoarea ROSIE, deci PERICOL !

CE ALTE modificari apar in Diabetul Zaharat ?

Diabetul zaharat este însoțit și de modificăriinh metabolismul lipidic (al grăsimilor) și proteic, care, pe termen lung, produc complicații cronice cu afectarea inimii, rinichiului, ochiului, nervilor.

POT FI PREVENITE aceste complicații ?

Tulburările metabolice și complicațiile DZ pot fi controlate și prevenite printr-un menagemenet clinic bun. In lipsa unei monitorizări făcută de medicul de familie in colaborare cu medicul diabetolog, cardiolog, nefrolog,neurolog, oftamolog, psiholog, farmacist, calitatea veiței persoanei cu diabet este afectată prin reducerea speranței de sănătate și viață.

ESTE IMPORTANT diabetul zaharat ?

Această afecțiune are un triplu impact: epidemiologic, medical si economic.

-          Impactul epidemiologic este dat de frecvența crescută a acestei boli in populația generală (3-5% din populația generală are DZ).

-          Impactul medical este datorat  :

a)      complexității îngrijirii persoanelor afectate pe timp nelimitat,

b)      frecvenței crescute a complicațiilor a altor boli asociate,

c)       creșterii mortalității la bolnavii cu această afecțiune, în special datorită complicațiilor.

-          Impactul economic este dat de costul direct și indirect

a)      Costul direct este dat de cheltuielile datorate screeningului (ansamblul de procedee și  tehnicxi de investigație a unei populații în scopul identificării prezumtive a unei boli, a unor anomalii sau unor factori de risc), diagnosticului, prevenției , îngrijirii si cercetării.

b)      Costul indirect este dat de abesenteismul de la locul de muncă având drept consecință scăderea productivității, pensionarea medicală sau mortalitatea înainte de vârsta legală pentru pensionare.

TIPURILE ETIOLOGICE ale diabetul zaharat.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște trei tipuri de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină).

-          DZ tip 1 este considerat ca o afcțiune autoimună cu cauză multifactorială produsă de interacțiunea unor factori genetici și de mediu. Intre factorii de mediu cel mai frecvent sunt încriminate virusurile: virusul parotidei acute epidemice, virusul rubeolei, virusul Epstein-Barr, retrovirusurile, virusul citomegalic, virusul Coxackie B4.

-          DZ tip 2 este consecința a două mecanisme diabetogene:

a)      scăderea secreției de insulină și

b)      scăderea acțiunii insulinei datorată insulino-rezistenței.

CARE SUNT FACTORII DE RISC al diabetului zaharat

      Factorii de risc ai9 DZ sunt fie genetici, fie câștigați.

-          Dintre factorii câștigați amintim : ingestia calorică mare, obezitatea abdominală, scăderea activității  fizice, creșterea în vârstă, sarcină, unele medicamente (beta-blocantele, diureticele, anticoncepționale, tiroxina, unele citostatice si imunosupresoare.

IMPORTANTA SCREENINGULUI.

      Atât diabetul tip 1 cât și cel de tip2 au o perioadă  preclinică asimptomatică.

      Rolul screeningului est5e de a identifica dintr-o populație, persoanele cu risc de a face diabet. Incepând cu anul 1979 testul de toleranță la glucoză oral (TTGO) a devenit ca mai folosită metodă de screening a diabetului zaharat tip2.  Ulterior un grup de experți ai OMS a propus inlocuirea TTGO cu glicemia bazală ( a jeun) ca metodă de screening.

 INDICATIILE screeningului pentru DZ la pacientii asimptomatici

       Efectuarea glicemiei bazale ca metodă de screening pentru DZ la subiecții asimtomatici se face in urmatoarele situatii:

-          Subiecții cu vârstă  ³ 45 de ani se va repeta la interval de 3 ani;

-          Subiectii  <  45 de ani se va repeta la intervale mai scurte la:  

            a)   pacientii cu IMC   ³ 27 kg/m2  (IMC = Indicele de Masă Corporală = G/I 2; G= greutatea in kg., Î = înălțimea in m – la patrat

b)   hipertensivii,

c)       pacienții care au rude de gradul 1 cu diabet,

d)      femeile care au născut copii având greutatea mai mare de 4,5 k,

e)      femeile care au avut diabet gestațional (de sarcină),

f)        pacienții cu HDL colesterol £ 35 mg/dl sau cu trigliceride  ³ 250 mg/dl.,

g)      pacienții care au avut la testările anterioare glicemia  bazală ³ 110 mg/dl sau scăderea toleranței la glucoză prin TTGO.

Testele vizuale Betachek sunt cele mai convenabile pentru a va autotesta glicemia, fara a fi nevoie sa mergeti la un cabinet. Daca inca nu ati cumparat un test Betachek?! Comandati acum

CE FORME CLINICE sunt cunoscute?

DZ tip1 debutează, cel mai frecvent, sub vârsta de 40 de ani – cu un ”vârf” la pubertate.

Manifestări clinice dominante :

-          cei 3 P ( polidipsia = pacientul bea lichide mai multe; poliuria = bolnavul urinează mult; polifagia = bolnavul mănâncă mai mult ca de obicei)

-          scăderea în greutate

-          mai pot apărea : crampe musculare, constipație, candidoze cutaneo-mucoase, purit, tulburări de vedere.

DZ tip 2-  se deosebește de tipul 1 prin caracterul lent, insidios, al diabetului. Apare de obicei după 40 de ani. Este descoperit întâmplător la aprox. 1/3 dintre cazuri. Polidipsia si poliuria se întâlnesc la 1 din 2 pacienți la debut, constituind si motivul solicitării medicului. La 1 din 5 bolnavi DZ tip 2 poate debuta cu infecții cutanate si genito-urinare recidivante, tulburări de vedere, ulcerații ale picioarelor, picior rece sau cald, atrofietegumentară, absența pilozității și a pulsului la nivelul membrelor inferioare, pierderea sensibilitatii la acestea. Obezitatea abdominală este prezentă incă de la debut la 4 din 5 bolnavi.

Pe parcursul evoluției diabetului 1 din 2 bărbați prezintă disfuncție erectilă.

DZ gestational – de obicei este  asimptomatic la debut ( de unde rezultă utilitatea screeningului). Gravidele care indeplinesc un ul dintre următoarele criterii prezintă risc crtescut pentru diabet:

-          rude de gradul 1 cu diabet,

-          greutate mai mare decât cea normală epntru vârsta sarcinii,

-          vârsta ³  25 de ani.

Gravidele cu diabet prezintă mai frecvent toxemie gravidică, accidente obstetricale, iar mortalitatea fetală si neonatală este crescută comparativ cu gravidele care nu au diabet.

ALTE FORME CLINICE de diabet zaharat

-          DZ asociat bolilor pancreatice: pancreatita cronică, adenocarcinomul pancreatic, pancreatectomiile totale;

-          DZ asociat bolilor endocrine: hipertiroidism, acromegalie, sindrom Cushing;

-          DZ asociat unor sindrome genetice (sindromul Down, sindromul Klinefelter, sindromul Turner).

LABORATOR

       In cazul observării de către bolnavi a unor sau mai multe din simptomele descrise mai sus este bine ca înainte de prezentarea la medicul de familie  acesta să facă, acasă, mai multe determinări ale glicemiei. Acestea se pot efectuat foarte simplu cu ajutorul testelor vizuale comparative mai eficiente financiar pentru cei care au suspiciuni de a avea diabet.

Gliemia astfel obținută se va trece pe un tabel, timp de câteva zile, și se va prezenta medicului de familie.

Dupa aceasta medicul va recomanda bolnavului analize de laborator mai exacte si mai detaliate la spitale : glicemia,  sumar de urină (glucoză absental sau prezentă, albumină prezentă sau absentă), creatinina, colesterorul, trigliceridele, hemoglobina glicozilată (HbA1c).

CE ESTE TESTUL hemoglobinei glicozilate ?

Este un test din sânge al cărui nivel arată cât de bine  a fost controlată glicemia în ultimele șase sau opt săptămâni. Acest test îl ajută pe medic să vadă cât de eficient  a fost tratamentul prescris.

Sunt trei nivele de valori ale hemoglobinei glicozilată:

-          nivelul normal <  6,1%

-          nivel adecvat   6,2 – 7,5%

-          nivel neadecvat > 7,5%

METABOLISMUL LIPIDIC/GRASIMILOR IN DZ.

Motivația controlului lipidic este datorată beneficiilor cardiovasculare ce se obțin prin scăderea colesterolului și a colesterolului LDL.

Dislipidemiile reprezintă totalitatea modificărilor calitative și cantitative ale lipidelor din sânge. In practica medicală acest termen este restrâns la hiperlipidemii – definite prin creșterea în sânge, peste valorile normale, ale colesterolului și/sau a trigliceridelor.

Valori normale :

-          colesterol seric total (COL) <  190 mg/dl.

-          trigliceride serice (TG)       <   180 mg/dl.

-          colesterol HDL (Col HDL) >    40 mg/dl.

-    colesterol LDL (ColLDL)   <    115 mg/dl

DIAGNOSTICUL DIABETULUI ZAHARAT

Criterii de diagnostic :

1. Simptome caracteristice (poliurie, polidipsie, scăderea inexplicabilă în greutate) și o glicemie crescută ( ³ 200 mg/dl)   sau

2. Cel puțin două valori crescute ale glicemiei bazale (a jeun) ³ 126 mg/dl.   sau

3. O glicemie ³ 200 mg/dl. La două ore după 75 gr. Glucoză (TTGO)

ATENTIE – prezența glucozei în urină (glicozurie pozitivă) permite doar o suspiciune de diagnostic de DZ, iar o glicozurie negativă NU EXCLUDE diagnosticul de diabet zaharat.

CARE SUNT COMPLICATIILE DIABETULUI ZAHARAT ?

Datorită comlicațiilor riscul general al mortalității la pacienții cu diabet este de două ori mai mare decât la populația generală, iar speranța de viață este cu 25% mai mică decât la nediabetici.

Prin tratamentul eficient al hiperglicemiei și prevenirea sau întârzierea complicațiilor  se imbunătățește calitatea vieții pacienților cu DZ și se prelungește speranța de viață  a acestora.

Din punct de vedere al evoluției complicațiilor DZ acestea sunt : acute și cronice.

Complicațiile acute :

-          Cetoacidoza diabetica (CA) – urgență medicală care pune ăn pericol viața pacientului, internarea în spital fiind regula. Cauzele precipitante ale CA:  a) boli cute (accident vascular  cerebral, infarct miocardic, etc);   b) debutul diabetului zahart tip 1 ( în special la copii și tineri);  c) oprirea administrării insulinei.

-          Hipoglicemiile -  cauze : a) ca efect secundar al tratamentului cu insulină sau cu sulfonilurice;  b) aport neadecvat (scăzut) de hidrați de carbon;  c) efort  fizic exagerat.

-          Infecțiile acute intercurente (faringo-amigdaliene, sinuzite, infecții cutanate, dentare, genitale).

Complicații cronice:

-          microvasculare ”specifice” : a) retinopatia diabetică (localizarea retiniană a diabetului zaharat; b) nefropatia diabetică (afectarea renală) care reprezintă o cauză importantă de mortalitate la pacienții cu DZ, prin insuficiența renală cronică. Ca element important pentru diagnostic este prezența albuminei în urină;  c) neuropatia diabetică – caracterizată prin semne și/sau simptome de suferință a nervilor periferici la pacienții cu DZ. In cazul neuropatiei diabetice medicul de familie se confruntă cu două probleme majore:

1.       Simptomatologia uneori foarte intensă, handicapantă ;

2.       Riscul pentru ulcerații și amputații la nivelul membrelor inferioare.

MENAGEMENTUL CLINIC

Menagementul clinic este un element de bază al îngrijirii bolnavului cu diabet zaharat

pentru a contribui la o bună calitate a vieții, permițând bolnavului o bună inserție familială, socială și profesională .

Pentru o mai bună calitate a vieții bolnavului cu DZ se urmăresc câteva obiective:

-          diminuarea sau eliminarea semnelor și simptomelor bolii;

-          menținerea greutății corporale rezonabile;

-          îmbunătățirea parametrilor metabolici;

-          controlul factorilor de risc cardiovascular și a bolilor cardiovasculare, dacă acestea sunt prezente;

-          să-l învățăm pe bolnav ”să trăiască” cu această boală;

-          rezolvarea sau ameliorarea aspectelor speciale, dacă ele există (copil cu diabet, gravidă cu diabet, persoane cu diabet și intervenții chirurgicale, persoane in vârstă cu diabet, călătoriile, limitarea exercitării unei profesii, etc.)

METODELE menagementului clinic.

Metodele menagementului clinic sunt :

1.       Programul terapeutic bazat pe optimizarea  stilului de viață și terapie medicamentoasă ;

2.       Programul educațional – are ca scop ” înzestrarea” persoanelor cu diabet cu cunoștiințe teoretice și practice pentru a le asigura o aderență la terapie și deprinderea de a se autoobserva și autoîngriji;

3.       Programul de monitorizare (urmărire) a :

-          stilului de viață (alimentație, exercițiu fizic, consum de alcool, fumat, complianță la tratament),

-     parametrilor antropometrici (înălțime, greutate, IMC),

-          parametrilor biochimici (glicemie, hemoglobină glicozilată, colesterol, trigliceride, HDL-colesterol, LDL-colesterol, creatinină, uree, examen sumar de urină),

-          valorilor tensiunii arteriale,

-          terapiei medicamentoase și a eventualelor efecte adverse,

-          educației pacientului : deprindere, autoobservare.

4.       Programul de evaluare a eficienței menagementului clinic – vizează indicatori structurali, funcționali, clinico-biologici :

a)      indicatorii structurali se referă la competența și calitatea îngrijirii pacientului cu diabet zaharat,  la accesul pacientului la un laborator performant sau la teste de autodeterminare a glicemiei (testele vizuale/colorimetrice fiind cele mai accesibile financiar);

b)      indicatorii funcționali se referă la numărul pacienților cu risc de a face diabet, la procentul celor depistați cu diabet din grupul celor cu risc, la colaborarea in cadrul echipei multidisciplinare si la raportul cost/eficiență;

c)       indicatorii clinico- biologici cuprind: evaluarea stilului de viață, evaluarea tensiunii arteriale, evaluarea oftalmologică, evaluarea funcției renale, evaluarea neurologică, evaluarea riscului cardiovascular, evaluarea eficienței medicației, evaluarea educației pacientului, evaluarea complicațiilor și a calității vieții.

OPTIMIZAREA stilului de viață.

                       O atenție specială va fi acordată dietei care, impreună cu exercițiul fizic și medicația, reprezintă metode terapeutice majore ale diabetului zaharat. Atât pentru diabetuyl zaharat tip 1 cât și la tipul 2 există câteva principii ale dietoterapiei:

-          recomandările nutriționiștilot sunt asemănătoare cu ale persoanelor sănătoase,

-          necesarul caloric va fi calculatca la persoanele sănătoase în funcție de: vârstă, sex, activitate fizică, greutatea reală și cea ideală, frecvența factorilor de risc, boli asociate.

a)      Necesar caloric bazal :  20 – 25 kcal/kg;

b)      Suplimentare calorică: -sedentarism + 30% calorii, activitate fizică moderată  + 50% calorii, activitate fizică intensă + 100% calorii;

c)       Circumstanțe speciale : pentru scăderea în greutate se reduc 500 – 1000 kcal/kg, pentru creșterea în greutate se adaugă 500 kcal/kg., pentru perioada de sarcină se adaugă 300 kcal/kg, în perioada de lactație se adaugă 500 kcal/kg.

Rația calorică zilnică va fi structurată astfel:

-  hidrați de carbon    50 – 55%,

-  proteine                  10 – 20%,

-  lipide                        < 30%

Se recomandă împărțirea rației calorice în 3 mese principale și 2-3 gustări .

CE ALIMENTE poate consuma pacientul cu diabet zaharat ?

In cadrul dietei pentru pacientul cu diabet zaharat putem adopta același „SEMAFOR” cu cele 3 culori, ca la valorile glicemiei :

1.       ALIMENTE PERMISE ( suntem pe culoarea verde) : Pește (rasol sau grătar) proaspăt sau conservat; Carne slabă (rasol sau grătar): pasăre, vițel, vacă,porc, miel, mezeluri- proaspătă sau conservată. Carnea și peștele se pot consuma 200 – 300 gr/zi. Brânza : telemea, brânză de vaci, cașcaval – se poate consuma 200 –300 gr/zi.

Grăsimi : untdelemn, unt, ulei de măsline, margarină, smântână fără prăjeli sau rântaș.

Legume : varză, varză roșie, conopida, spanac, praz, morcov, dovlecei, fasole verde și galbenă, țelină, salată, roșii, ardei, castraveți, vinete, gogoșari, măsline, gulii, andive, ceapa si usturoi verde.

Ouă

2.       ALIMENTE OBLIGATORIU CÂNTĂRITE (suntem pe culoarea galbenă) – în funcție de conținutul în hidrocarbonați (HC) acestea pot fi:

-          50% HC - pâine : albă, graham sau mămăligă pripită: 80 gr. pentru 20 gr. pâine ;

-          20% HC - cartofi, orez, griș, paste făinoase, fasole boabe, mazăre – cântărite fierte;

-          20% HC – banane, pere, prune, struguri, mango, rodii;

-          10% HC – fructe crude: caise, cireșe, vișine, corcodușe, pepene galben, pere verzi, portocale, mandarine, piersici, gutui, zmeură. Mure, afine, dude, nactarine,kiwi, ananas, avocado, nuci, alune;

-          5% HC  -  pepene verde, grepfruit;

-          4% HC  -  lapte dulce, sana, iaurt, chefir, urdă, caș.

3.       ALIMENTE INTERZISE ( Pericol – semaforul este pe culoarea rosie!) -  zahăr, ciocolată, prăjituri, bomboane, biscuiți, rahat, hajva, dulceață, înghețată, sirop, must, cozonac, miere, curmale,bere, vin dulce.

INFLUIENTA EXERCITIULUI FIZIC.

            Activitatea fizică zilnică are un efect benefic la pacienții cu diabet zaharat. Mersul pe jos zilnic tip de 30 – 60 de minute reprezintă exercițiul fizic cel mai recomadat.

Beneficii ale exercițiului fizic:

-          Reducerea nivelului glicemiei și a hemoglobinei glicozilate,

-          Reducerea trigliceridelor, creșterea col HDL,

-          Creșterea consumului energetic,

-          Ameliorarea valorilor tensionale , înbunătățirea performanțelor cardiace și a confortului psihic,

-          Creșterea rezistenței organismului și ameliorarea calității vieții.

Riscurile exercițiului fizic : acestea pot apărea in următoarele situații:

-          Recomandarea exercițiului fizic a fost greșită- nu s-a făcut o evaluare anterioară corectă  a pacientului sau existau complicații ce contraindică efortul fizic intens,

-          Nu au fost respectate indicațiile,

Hipoglicemiile  sunt incidentele cele mai frecvente ce apar in cursul efeortului fizic. Ele pot fi prevenite prin consum suplimentar dee hidrați de carbon sau prin reducerea dozei de medicamente antidiabetice. Prezența corpilor cetonici contraindică exercițiul fizic.

POATE CONSUMA ALCOOL pacientul cu diabet zaharat?

            Pacientul cu diabet care are un bun echilibru metabolic poate consuma, moderat, alcool. Consumul moderat de alcool este echivalentul a 10 – 30 gr. de alcool pur (etanol) în 24 de ore. In funcție de conținutul de alcool al diverselor băuturi se acceptă (ATENTIE – nu se recomandă!) echivalentul zilnic a :

-          un pahar de vin -  200 ml.

-          O sticla de bere -  500 ml

-          Un pahar de țuică, coniac, whisky – 50 ml.

Efectele negative ale consumului de alcool:

1. Alterarea metabolismului glicemic : hipoglicemie – la pacienții care fac tratament cu insulină și hiperglicemie la cei care consumăbăuturi alcoolice dulci (bere, vin dulce,lichior, vișinată,etc.);
2. Creșterea ponderală datorată apetitului crescut și aportului caloric;
3. Creșterea trigliceridelor;
4. Risc crescut de gastrite, afecțiuni hepatice;
5. Cristerea riscului cardiovascular;
6. Tulburări dde comportament, memorie, psihice.

FUMATUL

         Intreruperea fumatului este un obiectiv important al educației pacientului cu diabet zaharat datorat riscului cardiovascular amplificat la cei cu diabet zaharat.

EDUCATIA  pacientului cu diabet zaharat

          Conceptul modern al educației ăn diabetul zaharat preconizează implicarea pacientului cu diabet în urmărirea propriului tratament prin autoobservare și autocontrol. Sunt mai multe metode de educație : în grup, individuală, împreună cu familia, autoeducația controlată.

AUTOMONITORIZAREA

             Se stie ca determinarea glicemiei este cea mai la îndemâna metodă pentru a constata existența diabetului și de a putea ține boala sub control. Este indicat ca toți pacienții cu diabet zaharat să-și automonitorizeze glicemia (fie cu testele colorimetrice, fie cu glucometre) și corpii cetonici. 

AUTOOBSERVAREA, AUTOCONTROLUL

             Pentru pacienții cu diabet zaharat se recomandă să-și urărească: greutatea, alimentația, activitatea fizică, valorile tensiunii arteriale, glicemia, semnele si simptomele eventualelor complicații.

PROFILAXIA diabetlui zaharat și a complicațiilor

              Profilaxia diabetului include 3 tipuri de acțiuni:

1.       Profilaxia primară ce presupune  depistarea persoanelor cu risc de a face diabet, prevenirea și tratarea obezității, depistarea celor cu rude de grtadul I cu diabet zaharat sau a modificărilor glicemiei bazale.

2.       Profilaxia secundară are ca scop oprirea evoluției diabetului, ceea ce presupune depistarea activă aq diabetului cași oprirea evoluției acestuia printr-un management clinic competent.

3.       Profilaxia terțiară are ca scop prevenirea complicațiilor și a handicapului produs de acestea prin depistarea complicațiilor cronice cât mai precoce și prin managementul clinic care sa determine prevenirea insuficienței de organ și a handicapului.

 In încheierea vă recomand un examen clinic general la medicul de familie, comp-letat in funcție de rezultate acestuia cu analize de laborator și un eventul consult la medicii de alte specialități.

SANATATE CA-I MAI BUNA  DECÂT  TOATE !