Sportul si activitatea fizica in diabetul zaharat

                                                                                         Dr. Simion Pruna

Rolul activitatii fizice in tratamentul diabetului zaharat este cunoscut de mult timp, aceasta fiind considerata, alaturi de terapia nutritionala si cea medicamentoasa, drept una din cele trei modalitati principale de tratament ale pacientilor cu diabet zaharat. Cu tote acestea, exercitiul fizic nu este privit de toti ca parte esentiala a tratamentului pacientului diabetic. Drept urmare, desi efortul fizic controlat reprezinta una dintre cele mai la indemina modalitati de tratament, lipsita de costuri suplimentare, este totusi cea mai putin utilizata. Obtinerea unei balante energetice optime in timpul efortului fizic este asigurata prin combinarea actiunii insulinei, glucagonului si catecolaminelor. Mentinerea in limite normale a glicemiei in timpul efortului fizic de intensitate moderata se face prin corelarea productiei endogene de glucoza cu consumul periferic crescut de glucoza, secundare interactiunii dintre cresterea nivelului glucagonului si scaderea nivelului insulinemiei.

Evaluarea activitatii fizice

Evaluarea activitatii fizice se face raspunzand prin 'DA' sau 'NU' la urmatoarele intrebari simple:

• Petreceti majoritatea timpului citind, privind la televizor, mergind la cinema sau in multe alte activitati sedentare? Daca, 'DA' aveti o acivitate fizica SEDENTARA.
• Faceti plimbari dese pe jos sau cu bicicleta? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica MODERATA.
• Efectuati un sport activ sau efectuati lucrari de gradinarit de cel putin trei ore in fiecare saptamana? Daca 'DA', aveti o acivitate fizica REGULATA
• Sunteti implicat in sport de competitie, antrenament pentru sport de competitie sau alte activitati fizice intense? Daca 'DA' aveti o activitate fizica ATLETICA

Regimul alimentar

Regimul alimentar reprezinta, alaturi de exercitiul fizic si autocontrolul glicemiei, una dintre cele mai importante masuri terapeutice luate in cazul diabetului zaharat de tip 2, medicatia orala fiind adjuvanta.

Continutul in principii nutritive la 100g produs comestibil

Regimul alimentar al pacientilor cu diabet zaharat tip 2

Obiceiurile nutritive pot influenta obezitatea. Alimentatia cu grasimi, cantitatea crescuta de proteine, carbohidratii cu actiune rapida vor influenta rezistenat la insulina fapt ce contribuie la dezvoltarea diabetului tip 2. Aproape 50% dintre persoanele cu diabet tip 2 nu sunt constiente de starea lor. Persistenta hiperglicemiei in majoritatea situatiilor va duce la complicatii cronice cu distrugeri pe termen lung a diferitelor organe, in special rinichii, vasele sanguine, nervii si inima.

1. Dieta hipocalorica cu 1000 kcal pe zi aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii

In situatia data, cele 1000 kcal vor fi structurate pe principii alimentare astfel:

25% L = 250 kcal = 27 g L (< 300 mg colesterol alimentar/zi)

15% P = 150 kcal = 37,5 g P

60% HC = 150 g HC

20-35 g fibre/zi

Model de dieta pentru iarna aplicabila pacientilor supraponderali si obezi fara alte complicatii

	Alimente	HC (g)
Dimineata	50g paine, margarina, cafea cu lapte	31
Gustare	100g suc de portocale	15
Pranz	bors de perisoare, varza a la Cluj cu mamaliguta pripita 200g 250ml suc de grapefruit	37 20
Seara	salata orientala 150g cartofi 100g mar	35 12
	TOTAL	150

2. Dieta cu 1500 kcal si 200g HC adaptata unui pacient normo-ponderal, cu activitate fizica zilnica medie, cunoscut cu diabet.

Ratia calorica va fi structurata astfel:

30% L = 450 kcal = 50 g L

15% P = 225 kcal = 57 g P

55% HC = 525 kcal = 206 g HC

Model de dieta pentru primavara

	Alimente	HC (g)
Dimineata	80g paine, 30g urda, cafea	40
Gustare	20g paine cu margarina 100g capsuni	10 7
Pranz	60g paine, supa de legume cu smantana ghiveci de legume cu rasol de pasare	- 30 25
Gustare	100ml suc portocale 20g paine cu urda	10 10
Seara	salata orientala 200g 100g mar	40 12
La culcare	20g paine, 200ml sana	18
	TOTAL	200

Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2, cu varsta de peste 45 de ani, trebuie sa-si determine glicemia pentru a se depista la timp un eventual diabet.  

Efortul fizic la pacientii tratati cu insulina

• Se vor determina glicemiile inainte si dupa efort. Atentie! Pot aparea hipoglicemii si la distanta dupa efort.
• Se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului.
• Se poate scadea cu 2-4 unitati doza de insulina de dinaintea efortului.
• Daca glicemia inainte de efort este sub 100 mg/dl se vor consuma 15-30 grame hidrati de carbon inainte de efort, iar daca efortul se prelungeste se repeta aportul de hidrati de carbon la fiecare 30 de minute. Energia necesara in toate laturile vietii dvs., inclusiv efortul fizic,ce se obtine din hrana.

Sporturi permise si nepermise

Sporturi permise

• colective: volei, handbal, baschet, fotbal
• individuale: tenis, dans, balet, ciclism, gimnastica, schi, inot, mars, jogging

Sporturi nepermise

• scufundari marine, alpinism, parasutism, sarituri de la trambulina
Pacientii cu polineuropatie diabetica periferica trebuie sa evite alergatul sau orice sport ce solicita mai mult membrele inferioare; la acestia se prefera inotul.
• Efortul fizic nu se recomanda la pacientii ce primesc diete sever hipocalorice, hipoglucidice, deoarece creste riscul de aritmii cardiace, cetoza si moarte subita!

ATENTIE:
Pentru a preveni orice risk cardio-vascular, consultati-va medicul referitor la efortul fizic recomandat starii snatatii Dvs.!

Principalele efecte benefice ale exercitiilor fizice la pacientii cu diabet zaharat sunt:
• imbunatatirea controlului glicemic;
• cresterea sensibilitatii la insulina, cu scaderea necesarului insulinic la pacientii insulinodependenti;
• imbunatatirea profilului lipoproteinelor plasmatice;
• scaderea in greutate prin reducerea masei adipoase;
• prezervarea masei lipsite de grasimi a corpului;
• ameliorarea nivelului tensiunii arteriale;
• efecte benefice pe sistemul cardiovascular

Un studiul recent efectuat in Anglia arata ca riscul de mortalitate cardiovasculara este mai mic in comparatie cu cei sedentari cu 25% la barbatii cu o activitate fizica moderata, cu 34% la cei cu o activitate fizica regulata si cu 71% la grupul atletic.