Regimul alimentar

Regimul alimentar reprezintă, alături de exercițiul fizic și autocontrolul glicemiei, una dintre cele mai importante măsuri terapeutice luate în cazul diabetului zaharat de tip 2, medicația orală fiind adjuvantă.

Dieta in Diabetul Zaharat

Dieta in diabetul zaharat este un mijloc terapeutic major si o forma speciala de alimentatie in care hrana pacientului este adaptata tulburarilor metabolice ale bolii. Se considera ca orice succes terapeutic obtinut in controlul eficient al diabetului zaharat insulinodependent este format 50% / 50% din dieta si medicatie, dupa cum in unele cazuri de diabet zaharat de tip2, dieta reprezinta unica si cea mai valoroasa conduita (terapia nefarmaceutica). Alimentatia noastra moderna este bogata in alimente cu grad inalt de procesare si continut ridicat de aditivi chimici. Elementele nutritive si fibrele vegetale sint eliminate iar procesul de incalzire schimba structura moleculara a alimentelor si distruge viata si energia. La acestea se adauga  lipsa de exercitii fizice si miscare in mod regulat.

La realizarea dietei, obiectivul esential este insusirea de catre pacient a tuturor cunostintelor dietetice furnizate de catre medic, iar medicul este dator sa verifice corectitudinea informatiilor dietetice. Regulile generale ale dietei, adaptate individualiazat fiecarui caz in parte, cuprind urmatoarele notiuni elementare:necesarul zilnic de glucide, lipide, proteine care sunt reprezentate de urmatoarele procente (din alimentatia zilnica): glucide 40-50%, lipide 30-40%, proteine 20-30%;

  1. calculul necesarului caloric;
  2. continutul in glucide al principalelor alimente;
  3. alimentele ce necesita cintarire zilnica;
  4. alimentele interzise si alimentele premise;
  5. calculul repartitiilor intre diversele alimente esentiale si mesele zilnice;
  6. foaia de echivalente alimentare;
  7. realizarea practica.

Toate aceste reguli si notiuni elementare trebuie sa serveasca indeplinirii urmatoarele principii fundamentale:

  • asigurarea unei alimentatii corecte a pacientului;
  • obtinerea sau mentinerea unei greutati corporale si a unei cresteri normale;
  • diminuarea anomaliilor metabolice patologice (ex. hiperlipemia);
  • prevenirea si intirzierea complicatiilor.

 

Continutul in principii nutritive la 100g produs comestibil

Aliment
unitatea de masura
Hidrati Carbon
grame (g)
Proteine
grame (g)
Lipide
grame (g)
kcalorii
kcal
Lapte (dulce, batut), iaurt 5 4 1-3,5 67
Branza vaci slaba 4 14 1 97
Branza vaci grasa 4 15 8 151
Urda, cas 6 18 4 136
Burduf 0 28 28 377
Telemea vaca 1 17 17 243
Telemea oaie 1 19 27 322
Cascaval 1 25 19-25 283-334
Branza topita 1 7-14 24-36 330-370
Carne slaba: vita, oaie, porc, vitel, pui, curca 0 20 3-10 108-170
Gaina, rata, ficat, rinichi, inima, limba 0 20 5-18 125-242
Carne grasa: porc, oaie, gasca 0 15-20 33-35 330-400
Peste slab: calcan, crap, lipan, lin, stiuca, salau,
morun, ton, biban, platica, hering slab
0 17-19,4 1-6 110-140
Peste gras: hering gras, macoru, somn,
nisetru, scrumbie de Dunare
0 15-22 18-25 240-300
Ou (gaina) (2 buc = 100 g) 0 14 12 171
Paine alba 54 10 2 280
Paine neagra 48 8 1,3 250
Cartofi (sau orez, gris, paste fainoase)
cantarite fierte
20 2 0 90
Unt 2 8 80 806
Ulei - - 100 900
Smantana 3 3,5 12-20 213
Margarina 0 0.5 45-80 790
Corn Flakes 79 7 1 355
Cheesburger 31 15 14 305
Hamburger 41 32 31 583
Pop corn cu ulei si sare 59 10 22 456
Aliment
unitatea de masura
Hidrati Carbon
grame (g)
Proteine
grame (g)
Lipide
grame (g)

Articole recomandate:


( 5 Votes )